Romanta negativa

N-a fost nimic din ce-a putut sa fie,
Si ce-a putut sa fie s-a sfarsit...
N- a fost decat o scurta nebunie
Ce-a-nsangerat o lama, lucioasa de cutit!...

N-am fost decat doi calatori cu trenul,
Ce ne-am urcat in tren fara tichete
Si fara nici un alt bagaj decat refrenul
Semnalului de-alarma din perete!...

Dar n-am putut calatori-mpreuna...
Si fiecare-am cobori in cate-o gara,
Ca doua veverite-nspaimantate de furtuna
Furtuna primei noastre nopti de primavara!

Si-atata tot!...Din ce-a putut sa fie,
N-a fost decat un searbad inceput
De simplu fapt divers, ce nu se stie
In care timp si-n care loc s-a petrecut!...
(ion minulescu)

Dialog

Cand vei pleca am sa te sarut.
Vantul o sa vada, vantul o sa stie.
Am sa-ti dau un semn.
Sarutul tau e semnul, sarutul tau.
Poate voi plange ,iubite.
Lacrima limpezeste privirile.
Cand vei pleca am sa te sarut.

Cred

Ochii mei sunt inventia lacrimei
Durerea i-a populat
Si nici o adiere
Nu stie de ce-s trista.
Cu fiecare clipa tu pleci
Viata-mi rodeste din prevestiri
Cred ca si bucuria este
La fel de reala.

Declaratie de dragoste

Printr-un concurs de imprejurari, cand te-am vazut am fost cuprinsa de o dragoste la prima vedere. Noaptea aceea a fost o noapte furtunoasa, dar am cunoscut notiunea de fericire, pastrand cele mai frumoase amintiri. De atunci nu pot sa dorm, am insomnie, n-am nici o zi de odihna.
Desi am citit 5 romane de amor, nu sunt stapana pe arta conversatiei si nici n-am fire de poeta, pentru a realiza variatiuni pe tema dragostei.
Nu stiu cum se cuceresc barbatii.
Nu sunt femeia fatala, dar nici nu fac pe inocenta.
Sunt luata drept femeia cu sticleti,fiindca mi-ai starnit furtuna in sufletul meu si am o dragoste nebuna, nebuna, nebuna, nebuna.
Doresc sa ne intalnim intr-un parc, pe o banca, sa fim intre patru ochi si cerul instelat deasupra noastra, doi pe un balansoar si sa alergam dupa fluturi, fluturi.
Vreau sa-mi fie dragostea pusa la incercare si am ferma convingere ca voi trece examenul.
Tu esti pentru mine un paradis de ocazie.
Daca raceala ta va continua, napasta va cadea asupra mea si ma voi izola intr-un turn de fildes si voi fi omul care a vazut moartea. Caci tu esti pentru mine jocul vietii si al mortii, nu, eu nu regret nimic, ca te-am cunoscut, doresc insa ca mica mea epistola sa nu fie o scrisoare pierduta.

Am zarit lumina

Am zarit lumina pe pamant

Si m-am nascut si eu

Sa vad ce mai faceti

Sanatosi? Voinici?

Cum o mai duceti cu fericirea?

Multumesc,nu-mi raspundeti.

Nu am timp de raspunsuri.

Abia daca am timp sa pun intrebari

Dar imi place aici

E cald, e frumos

Si atata lumina incat

Creste iarba.

Iar fata aceea, iata,

Se uita la mine cu sufletul...

Nu,draga,nu te deranja sa ma iubesti.

O cafea neagra voi servi,totusi

Din mana ta.

Imi place ca tu stii s-o faci

Amara.

(marin sorescu)