sâmbătă, 24 aprilie 2010
Verisoara Bette (Honore De Balzac)
"Cel ce studiaza societatea omeneasca va fi intodeauna cuprins de admiratie in fata plinatatii, desavarsirii si rapiditatii modului de a gandi la naturile feciorelnice.
Virginitatea, ca toate monstruozitatile, vadeste bogatii deosebite, atinge culmi ametitoate. Individul virgin, economisindu-si fortele de viata, capata o putere de rezistenta si de durata incalculabila. Creierul se imbogateste din pricina lipsei de intrebuintare a celorlalte facutati. Cand oamenii neprihaniti simt nevoia sa-si foloseasca trupul sau sufletul, cand trebuie sa faptuiasca sau sa gandeasca, isi descopar otel in muschi si o rezerva nebanuita de stiinta in minte, o forta diabolica si magia neagra a vointei.
Din acest punct de vedere, Fecioara Maria, daca o privim pentru o clipa numai ca un simbol, intrece in maretie toate intruchiparile indienilor, egiptenilor si ale grecilor. Virginitatea , izvorul tuturor marilor infaptuiri, magna parens rerum(marea obladuitoare a lucrurilor), tine in mainile sale albe si gingase cheia lumilor superioare. In sfarsit, acestei marete si teribile exceptii i se cuvin toate onorurile cu care-o cinsteste Biserica."
(Recomandare)
Poem of the Day
"Here in the midst of a lonely abyss / A single joy I find - your presence in my mind."
You and I
By Henry Alford
You and I
By Henry Alford
My hand is lonely for your clasping, dear;
My ear is tired waiting for your call.
I want your strength to help, your laugh to cheer;
Heart, soul and senses need you, one and all.
I droop without your full, frank sympathy;
We ought to be together—you and I;
We want each other so, to comprehend
The dream, the hope, things planned, or seen, or wrought.
Companion, comforter and guide and friend,
As much as love asks love, does thought ask thought.
Life is so short, so fast the lone hours fly,
We ought to be together, you and I.
miercuri, 21 aprilie 2010
Fortuna Imperatrix Mundi
O Fortuna
O Fortuna
velut luna
statu variabilis,
semper crescis
aut decrescis;
vita detestabilis
nunc obdurat
et tunc curat
ludo mentis aciem,
egestatem,
potestatem
dissolvit ut glaciem.
Sors immanis
et inanis,
rota tu volubilis,
status malus,
vana salus
semper dissolubilis,
obumbrata
et velata
michi quoque niteris;
nunc per ludum
dorsum nudum
fero tui sceleris.
Sors salutis
et virtutis
michi nunc contraria,
est affectus
et defectus
semper in angaria.
Hac in hora
sine mora
corde pulsum tangite;
quod per sortem
sternit fortem,
mecum omnes plangite!
Ah, Soarta
Ah, Soarta esti precum luna nestatornica, mereu cresti, mereu descresti; viata amara cand ne-o dai, cand ne-o iei batandu-ti joc de noi, saracia si puterea ca ghiata se topesc;
Soarta infricosatoare si desarta te schimbi prea usor, fie jale grea fie fericire desarta tu le destrami neincetat. Intunecata si nepatrunsa ma apesi si pe mine. Acum datorita tie, umblu cu spatele gol, purtand povara nelegiuirii tale.
Norocul binelui si al frumosului imi este acum potrivnic; ce-i bine, ce-i rau, eu traiesc in neliniste, in acest ceas fara zabava, atingeti strunele inimii si plangeti toti cu mine, caci prin soarta a fost invins cel tare!
Nota: Cu aceasta incepe Carl Orff marea sa compozitie muzicala, intituland acest prim capitol "Fortuna Imperatrix Mundi" (=Soarta, conducatoarea lumii).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)