legenda personala?

"Sufletul lumii se hraneste cu fericirea oamenilor. Implinirea legendei personale e singura indatorire a oamenilor. Totul e un singur lucru. Si cand tu vrei ceva cu adevarat,tot Universul conspira la realizarea dorintei tale."
-"nu fagadui ce nu ai inca!..o sa-ti pierzi dorinta de a obtine acel lucru"
-"oricine ai fi si orice ai face,cand doresti ceva cu adevarat,vrei pentru ca aceasta dorinta s-a nascut in sufletul Universului. E misiunea ta pe Pamant."

Cea mai gogonata minciuna din lume:
"intr-o anume clipa din existenta, pierdem controlul asupra vietii noastre care incepe sa fie guvernata de soarta..."

Winter

I miss the bliss that I used to find in snowflakes, the way they seemed to me to be like stars falling out of the sky. I used to be able to watch them tumble down for hours, especially the big, fluffy ones that stuck to my sweater when I would play outside and I could swear that I could almost see the shape of the things. Back then, even the cold that came with the snow and the wet didn’t seem to bother me much. It was like I was oblivious to it all because I was so entranced by it all. A world under a blanket of soft white, it was so majestic and serene and there was nothing better for somebody like me. There was nothing more precious. Everything about the snow and the winter and that whole time of year was just magical, and I couldn’t have been happier. I miss it so much now that the magic, the wonder is gone. I miss the way that things used to be. I guess that’s what happens when you live like me, do the things I do. Things just start to lose their wonder over time. That’s the way the world works.

As incerca sa ma prezint ca pe un astfel personaj, analizandu-mi cu luciditate zbuciumul, notandu-mi amanuntit reactiile si incertitudinile. Nelinistea si contradictiile mele...dar in acelasi timp inceputurile viitoarei mele personalitati....greu de desavarsit... Daca as face un bilant ce mi-ar face cunoscuta o alta fata a personalitatii:invat, muncesc,renunt si am o vointa de neclintit,sunt dezgustata de mediocritatea si lipsa de naturalete a mult prea multor lucruri; Mi-as reprosa ca sunt sentimentala poate.:-?..si totusi caut mangaiere....Nu ca as fi fost altfel pana acum, dar imi propun in continuare sa fiu eu insami..:X...Desi sunt entuziasmata de..... ma pasioneaza sinceritatea, spontaneitatea si naturaletea amestecului de fapte, impresii, reflectii si proiecte.
Eu sunt permanent nemultumita de ceea ce scriu si marturisesc ca aici imi propun sa nu inventez si sa nu infrumusetez nimic, vreau sa pastrez autenticitatea....o sa cuprind si analiza starilor mele sufletesti:indiferenta, exaltarea, oboseala, detasarea, etc.....
Adolescenta e mult mai complicata....
De ce am scris azi asta?...Pentru ca inca ma caut...

Seneca

"Nici frumusetea chipului, nici puterea trupului nu te pot face fericit:nici una, nici alta nu rezista vremii. Cauta ceva care nu se face zi de zi mai rau, caruia nimic nu i se poate impotrivi. Ce este acesta? Sufletul. Dar un suflet drept, bun si mare."

Problematica naturii umane

" Am impresia ca oamenii nu sunt decat ceea ce spun sau fac. Suntem scosi din noi si proiectati altundeva, cu fiecare gest pe care il intreprindem... De aceea, nu suntem in lume decat ceea ce se intampla sa fim. Un prieten, o dragoste, cartile, lumea de ieri-noapte, astea toate ne construiesc. Noi ne facem din propria noastra risipire. Fiecare om este dezordinea sa. Cum sa ne pastram? Asta ar trebui stiut." (C.Noica)